Am o fire curioasă și cînd îmi place ceva, caut să aflu tot ce pot despre acel lucru. Așa am descoperit weekendul ăsta o poveste bună care ascunde una și mai bună despre cum a apărut ea (nu e prima data :). Ca să fiu mai precisă, vorbesc despre Miniaturista scrisă de Jesse Burton pe care a trebuit să o citesc într-o într-o zi ..și o noapte :). Mi-a plăcut mult, pentru că este o poveste cu toate elementele bune, are descrieri documentate și extrem de sugestive vizual, fiindcă e extrem de închegată, cu ingrediente măsurate impecabil de mister, dragoste, acțiune, roman polițist și tentă realistă și epocă. E și un portret bun al femeii secolului 17 într-un Amsterdam rece și umed, toate puse cît să nu poți lăsa cartea din mînă pină ce nu vei fi terminat și ultima pagină. Fără să fii sigur, chiar în buza sfîrșitului, că știi cum se va termina. Așa ceva..! Evident mi-a trebuit să citesc apoi despre autoare și apoi despre sursă. Dar să o luăm pe rînd.

Cartea

Miniaturista este povestea unei tinere femei care, ca toate alesele bărbaților în vremuri demult apuse, făceau căsătorii pentru protecție. Nella, protagonista noastră, este dată în căsătorie unui negustor bogat, mult mai în vărstă decît ea, dar încă atrăgător. Aparent, va avea o viață lipsită de griji și plină de confort, în orașul care promite aventuri și oportunități pe măsura visurilor oricărei fete care nu se mulțumește cu o viață simplă de provincie.

Nella, va afla curînd că o căsnicie înseamnă mult mai mult decît ea, noul soț și toate privilegiile unui nume important. De fapt, înseamnă o întreagă lume, cu vieți ascunse, secrete fatale, dorințe ținute sub cheie, păcate, promisiuni, răzbunări, caste în care te integrezi cu totul sau ești eliminat. Dar ce înseamnă dragostea, asta va căuta să afle Nella, alături de alți bărbați și femei care îi vor umple căsnicia și căsuța primită ca dar de nuntă de la complicatul ei soț.

Lucrurile se precipită și devin intense cînd o misterioasă miniaturistă pare să știe tot ce se întîmplă în spatele ușilor închise, uneori mai bine decît ea însăși. Axeata nu ezită să-i trimită Nellei mici cadouri nedorite (dar așteptate) reprezentînd miniaturi ale propriei vieți.

Povestea te ține în suspans pînă la final. Lucrurile se așează încet ca o tablă cu puzzle. Și nu îți spun decît că e în genul poveștilor lui Jeanette Winterson (Pasiunea) sau Carlos Luis Zafon (trilogia Umbra Vîntului, Jocul îngerului, Prizonierul cerului).

Autoarea

Jesse Burton este o tînără autoare (35) și actriță. Ea debutează în 2014 cu Miniaturista, iar în 2016 publică Muse. După primul roman și mai mult de 200 de evenimente de promovare în 18 luni, cartea avînd un succes imens cu peste 1,000,000 de copii vîndute, Jesse se luptă cu o puternică anxietate și alte tulburări de stare care o fac să își revizuiască felul în care își privește propria viață, începînd cu rutina zilnică, trecînd prin lista de prieteni și pînă la asumarea propriulu statut de femeie și scriitoare. Acste lucru s-a întîmplat după apariția celei de-a doua cărți cînd lucrurile s-au așezat în interiorul ei. Povestea copleșitoare a succesului o spune ea aici.

Inspirația

Autoarea scrie după ce vede căsuța expusă la Rijksmuseum in Amsterdam și aparținînd Petronellei Oortman (1656–1716), olandeză căsătorită cu Johannes Brandt, comerciant de mătăsuri. Petronella a construit și decorat miniatura în perioada 1686 – 1710, cheltuind aproape valoare unei case pe lucruri superbe, pe care nu le putea folosi. Acest fapt a intrigat-o pe Jesse Burton, care a construit povestea în jurul întrebării ce poate să-i lipsească unei femei ca să cheltuiască  averi e scaune pe care nu poate sta, farfurii în care nu poate mînca, paturi în care nu se poate odihni și așa mai departe. Căsuța a fost pictată în 1710 de Jacob Appel și o puteți vedea în perfecțiunea ei aici .

Te invit la lectură cînd nu ai inspirație și nu știi ce să alegi dacă vrei să fugi de lume un weekend și să te bucuri sub pătură de o poveste bună. Recomandată de prietena mea, Roxana și luată cu împrumut. 🙂