Nu știu cum a fost la voi anul, dar la noi a stat cam așa: 2016 a arătat ca omida, 2017 coconul și 2018 devine fluturele nostru. Unele lucruri care nu merg au nevoie să fie reparate sau aruncate. Anul ăsta am reparat, am deconstruit și apoi reconstruit. Am luat fiecare bucată, ce a fost putred am aruncat, ce ne-a părut vechi da bun, am pus împreună cu nou și am făcut să meargă. Vorbesc despre lucruri și oameni. Relații și proiecte. Visuri și realități. Planuri și liste. Totul a trecut prin noi. Inclusiv noi. 😉

Așa e cu tot ce durează și rămîne. Ne-am despărțit greu de vechii „noi” și „ale noastre”. Am încheiat dureros vechea omidă a celor ce au trecut, era nașpa, dar era a noastră și ea.

Azi, am aruncat și gunoiul. „Nu mai păstrăm nimic din ce nu ne e necesar.” Chiar așa! Uneori e mai bine să faci tot ce nu ar face nimeni și să vezi ce iese. Și șampania am băut-o tot azi. Fiindcă putem! La fel și voi!

La mulți ani și să ne fie cu ce ne trebuie! ❤️🥂🍾🎉🎂